1. Care sunt universitățile la care ai fost acceptat(ă), programele de studiu și bursele primite? Ce te-a făcut să alegi această instituție în final?
Am ales acest program/această instituție pentru că fac parte din unul dintre cele mai prestigioase departamente de epidemiologie din Statele Unite și a oferit un pachet de ajutor financiar foarte generos.
2. Ce te-a motivat să urmezi acest program specific și cum se aliniază cu valorile și pasiunile tale personale?
Am dezvoltat un interes în domeniul sănătății publice odată cu deplasarea a politicii internaționale către dreapta și vehement împotriva cercetării științifice. Cei 4+ ani pe care i-am petrecut într-o firmă de consultanță în sănătate și epidemiologie m-au antrenat să fac cercetare de cea mai înaltă calitate; în combinație cu pasiunea pe care o am pentru social justice și democratizarea sănătății publice, această experiență profesională s-a aliniat perfect cu Masterul (MS) în epidemiologie de la Harvard T.H. Chan.
3. Cum arată planul tău de dezvoltare profesională pentru următorii 5-10 ani? Există anumite obiective sau repere pe care dorești să le atingi?
Mi-aș dori ca după master să continui cu un doctorat în Population Health Sciences, un program care combină epidemiologia, științele sociale și de mediu, și multe alte perspective interdisciplinare asupra sănătății publice.
1. Descrie industria în care activezi în prezent. Care sunt aspectele care îți aduc cea mai mare satisfacție și cele mai mari provocări?
Momentan lucrez la o firmă de consultanță în Boston care are, printre altele, un sector puternic de research în healthcare și farmacoepidemiologie.
Cea mai mare satisfacție a venit de la metodologiile pe care le-am învățat de-a lungul timpului de la colegi experți în epidemiologie și biostatistică + aplicațiile acestor metode statistice la proiecte, care de care mai diverse, în domeniul farmaceutic.
Cea mai mare provocare rămâne munca asiduă caracteristică vieții în consulting. 🙂
2. Cum ai navigat tranziția de la mediul academic la cel profesional? Au existat surprize sau lecții neașteptate?
Lecția cea mai importantă în tranziția mea de la mediul academic la cel profesional a fost dezvoltarea gândirii și problem solving-ului independent. Spre deosebire de o problemă la un curs de facultate, spre exemplu, care are o soluție fixă, pentru a rezolva o problemă în consultanță există mereu o serie de opțiuni cu pros and cons comparabile, fie că e de natură științifică sau business. Ultimii ani în industrie m-au îndemnat să gândesc creativ și să apreciez gândirea în afara tiparului a colegilor sau managerilor mei.
3. Ce competențe specifice consideri că sunt esențiale pentru succesul în domeniul tău de activitate?
Pentru consultanță în healthcare/pharma: gândire strategică, atenție deosebită la detalii, și energie/vigoare (proiectele și deadline-urile sunt, and I cannot stress this enough, foarte fast-paced).
Pentru epidemiologie: interes pentru statistică și literatură științifică și în special o pasiune pentru cum fundamentul teoretic interacționează cu lumea din jurul tău.
1. Ce recomandări concrete ai pentru elevii sau studenții care aspiră la o carieră similară cu a ta? Ce cursuri, specializări sau certificări ar trebui să urmărească?
Anything research-based. Cursuri de leadership sau inițiative antreprenoriale sunt mai puțin apreciate. În materie de cursuri, aș sugera matematică, statistică, și probabilitate. Aplicația acestor metode în domeniul public health este preferabil, dar eu personal am făcut asta în economie și mi-a fost de ajutor chiar dacă am ales să mă reorientez spre alt domeniu disciplinar mai târziu.
Generally, a mix of rigorous academic coursework, research experience, and application to social or biological sciences makes a good fit for healthcare consulting and/or epidemiology.
2. În afara curriculumului academic, ce activități extracurriculare sau experiențe practice recomanzi pentru dezvoltarea profesională?
Propunerea mea personală e să faci îți place și ce te interesează cel mai mult în afara dezvoltării profesionale. Eu am avut mereu un interes deosebit pentru filozofie, istorie și literatură. Chiar dacă sunt interese total paralele cu profesia mea, consider că m-au ajutat să devin a more morally responsible person, a stronger researcher, and a more creative writer (scrisul fiind, la urma urmei, mediul primar prin care ne exprimăm ideile în forul științific și politic).
3. Cum pot studenții să își construiască o rețea profesională valoroasă încă din timpul facultății?
Îndemn studenții să poarte conversații cât mai des cu cât mai oameni care de care mai diferiți: colegi, profesori, alumni. În felul ăsta nu numai că puteți afla de oportunități profesionale, dar puteți să vă dezvoltați o idee a cum arată propriul vostru viitor. E în special important să faceți asta când nu aveți în familie oameni care se află în cercetare sau academia (first-generation students). Spre exemplu, eu nu mi-am văzut viitorul pentru mult timp în domeniul cercetării științifice pentru că vocabularul ăsta nu exista în familia și comunitatea mea. Ulterior, m-am regăsit în poveștile altor prieteni, colegi sau mentori în Statele Unite, care m-au îndemnat spre mediul academic.
1. Povestește-ne despre experiența ta cu procesul de aplicare la master. Ce strategii ți-au fost utile în pregătirea aplicației?
Compania mea are un program de mentorship pentru oamenii ca mine, care au venit direct din undergrad și vor sa aplice la Master sau PhD. Acest “perk” corporatist mi-a fost foarte de ajutor. Mi-a oferit șansa să vorbesc și să primesc sfaturi de la mulți oameni care au lucrat foarte mult timp și/sau au doctorat în domeniu. Cred că cea mai folositoare strategie a fost să scriu multe draft-uri de personal statement (obligatoriu pentru aplicația de master sau doctorat) și să rog cât mai mulți oameni să îl citească și să imi dea părerile lor despre ce trebuie alterat.
Testul GRE l-am dat cu ceva mai mult timp în urmă și sfătuiesc pe oricine care vrea să aplice la un Master în STEM să dea testul cât mai de curând, doar pentru că este foarte stresant să ai și asta de făcut în timp ce îți construiești “povestea” pentru aplicație (ceea ce eu consider un proces mult mai creativ și iterativ).
2. Pe ce aspecte te-ai concentrat în personal statement și cum ai reușit să îți diferențiezi candidatura?
M-am concentrat pe sub-domeniul epidemiologiei care mi se pare la momentul actual cel mai interesant (neuropsychiatric epidemiology) și în care am avut deja publicații academice prin intermediul job-ului meu. Cred că ce m-a distins ca aplicant a fost această combinație de motivație personală și experiență academică.
3. În opinia ta, cât de mult contează rezultatele academice în procesul de admitere comparativ cu experiența practică, pasiunea pentru domeniu și alte calități personale?
Sincer, e un mix. Nu cred că am avut rezultatele academice cele mai de top; ce am demonstrat a fost consistență și work ethic, o îmbunătățire vizibilă în rezultate academice de-a lungul timpului, și, cel mai important, o pasiune pentru procesul științific fără de care nu cred că se merită măcar să aplici pentru programe de tip cele la care am aplicat eu (Master in Science, etc.). Aceste lucruri nu pot reieși decât prin intermediul Personal Statement-ului și scrisorilor de recomandare.
Din punctul ăsta de vedere, chiar cred că aplicațiile ne sunt analizate holistic de comitetele de admitere. Așa că recomand: 1) încredere în misiunea dvs. profesională sau academică pe care doriți să o indepliniți, și 2) multă muncă construindu-vă un Personal Statement care să iasă în evidență :)